sâmbătă, 17 martie 2018

Sasiuri motoare, functionare in analogic si in digital

Acum, dupa ce prima serie de sasiuri este gata, am avut ocazia de a le rula in diverse moduri si am putut trage cateva concluzii pe care doresc sa vi le prezint aici.

Functionare in analogic
Nu este mult de spus, atata timp cat rotile si sinele sunt pastrate curate. Doresc sa va atrag atentia insa, sa nu folositi, asa cum este uneori recomandat, alcool izopropilic pentru curatare. Mai nou, multe magazine de profil ofera sticle de alcool izopropilic fabricat in Polonia, pentru uz industrial. Experienta mea arata ca acest tip de alcool oxideaza rapid suprafetele de alama sau aliajele asemanatoare. Folositi pentru curatare substantele recomandate de producatorul dvs. preferat de trenulete electrice, sau produse de curatat sub forma de spray tip "contact cleaner". Daca sunteti in dubiu asupra unui anume produs, nu ezitati sa ma contactati, as putea avea informatii care sa va ajute.
Un sasiu bine rodat, porneste la o tensiune de 2.5 Vdc si realizeaza o viteza la scara in jurul a 5-6 Km/h. In aceleasi conditii, motorul consuma circa 80 mA fara alte sarcini decat locomotiva pe care o propulseaza. Consumul poate creste pana la 110-120 mA, in functie de tensiunea de alimentare. Toate sasiurile propuse de mine sunt calculate asa incat sa ofere o viteza maxima corecta la scara, atunci cand sunt alimentate la 12 Vdc.

Functionare in digital
Am testat sasiurile cu doua tipuri de decodoare, aflate in zone distincte de pret si implicit functionalitati oferite. Acestea sunt Digitrax DZ125 si ESU LoKPilot Micro v4.0.

Decodorul Digitrax DZ125 s-a comportat ireprosabil, valorile implicite setate de producator fiind in mare parte adecvate. Este un decodor ieftin (acum inlocuit de modelul DZ126) dar care ofera suficiente functionalitati pentru o utilizare normala. Il recomand cu toata caldura, mai ales datorita imunitatii de care a dat dovada in fata conditiilor de rulare imperfecte (roti sau sina). Acelasi sasiu, care refuza sa ruleze cu decodorul ESU, a pornit imediat cu decodorul Digitrax. Voi reveni cu explicatii.
Recomand modificarea urmatoarelor CV-uri (in afara de adresa, evident):
- CV2 viteza minima
- CV3,4 intarziere la accelerare/franare
- CV6 viteza medie
- CV5 viteza maxima
Implicit, fabricantii au tentatia de a scrie fie "0" fie o valoare apropiata de "0" in acest CV. Este incorect, si iata de ce: un motor care in analog porneste la o tensiune de 2.5V (o valoare in 2...3 V este comuna pentru toate motoarele cu 3 sau 5 poli, cu rotor drept) nu are ce face cu o tensiune de mai mica de atat. Nu va porni. Daca impartim tensiunea standard de 12 V la cele 255 trepte de reglaj pe care le permite acest CV, vom obtine o valoare de 47mV per treapta. Adica va fi nevoie de circa 53 trepte pentru a ajunge la 2.5 V. Lucrurile sunt putin mai complicate decat atat, in sensul ca alimentarea in impulsuri a motorului, il determina sa porneasca mai repede decat ar sugera calculul de mai sus. In orice caz, puteti experimenta care este cifra ce trebuie scrisa in CV2, pentru ca treapta 1 de viteza sa determine miscarea sasiului. Cu titul informativ eu am scris "32" in acest CV.
Mai departe, pentru intarzierile de accelerare/franare, va marturisesc faptul ca nu sunt deloc amator de ele. Aceasta este o locomotiva de manevra si imi place sa o controlez eu direct. Am scris "0" in aceste CV-uri.
Viteza maxima in principiu nu aveti de ce sa o modificati (din 255 - valoarea implicita) decat daca stiti ca
centrala dvs. digitala furnizeaza o tensiune mai mare de 12 V pe linie (majoritatea asa fac). Puteti in acest caz sa reduceti valoarea implicita pana la una care sa respecte viteza maxima reala a locomotivei.
Va recomand insa cu caldura sa modificati viteza medie, folosind o relatie simpla de calcul
     Vmed = Vmin + (Vmax-Vmin)/3.
Astfel, treptele de viteza vor fi mai apropiate si vor permite un control mai fin in zona vitezelor tipice de manevra. Evident, treptele mari de viteza vor fi mai distantate, dar pentru o locomotiva de manevra, acest lucru este lipsit de relevanta. Eu am scris "96" in CV6 si "224" in CV5.

Decodorul ESU LokPilot Micro V4.0 este ceva mai pretentios. Cu setarile din fabrica, nu a pornit sasiul. Am realizat intr-un tarziu ca este o problema de contacte si am curatat cu atentie rotile si sina. A pornit, dar tot nu mergea prea bine. Am refacut setarile de mai sus. Lucrurile s-au imbunatatit. A fost insa nevoie si de o setare suplimentara: in CV 49, reduceti frecventa PVM de comanda a motorului la valoarea minima (20 Kz). Mersul se va imbunatati. Explicatie: ca si alte decodoare din gama superioara, decodorul ESU propune frecvente ridicate ale impulsurilor de comanda ale motorului: 20 sau 40 KHz. Aceasta pentru a asigura ca motoarele de tip coreless nu se aud. Ceea ce este bine pentru ele, nu este insa la fel de bine pentru motoarele clasice, cu rotor cu fier. Frecventele mari de comutatie, pot sa fie peste pragul in care inertia mecanica a rotorului devine prea mare si miscarea rezultata este oarecum dezordonata. Din acest motiv va recomand ca regula generala (indiferent de marca/model de decodor):
- pentru motoare cu rotor cu fier folositi frevente PVM joase
- pentru motoare cu rotor fara fier (coreless) folositi frecvente PVM inalte

In final, explicatia promisa:
- in general, decodoarele din gama superioara folosesc procesoare mai puternice, pentru a putea realiza toate functiile caracteristice. Aceasta inseamna, tot ca regula generala, ca aceste procesoare consuma mai mult si probabil ruleaza la frecvente de tact mai mari, decat procesorele cu care sunt dotate decodoarele economice. Un consum mai mare inseamna insa si o sensibilitate sporita la intreruperea alimentarii. Ori de cate ori rotile sau sinele sunt murdare, exista riscul unor scurte intreruperi in alimentarea decodorului. Un procesor care consuma mult se va reseta rapid (iar acest proces dureaza cateva zeci/sute de ms). Un procesor care consuma putin poate sa "scape" fara reset, fiind in continuare alimentat de condensatorii de decuplare din sursa decodorului. Pentru un sasiu cu doar doua osii, probabilitatea scurtelor intreruperi in alimentare este ridicata. Iata de ce, in acest caz: "mai putin inseamna mai bine".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu